Cefalea poate fi cauzată de excitarea oricărei structuri cerebrale sau cervicale (a capului şi gîtului). Doar structurile osoase a craniului şi parenchima creierului sînt slab aproviz-te de fibre nervoase, răspunzătoare de sensibilitatea la durere. Cea mai forte C. este legată de patologia arterelor, nervilor cranieni şi a durei mater.

Sensibilitatea a structurilor i/ cerebr-le la dureri (în descreştere):

  1. Artere

  2. Nervi cranieni: V, IX, X, XI, XII.

  3. Dura mater şi sinusurile ei

Lipsite de recepţie dureroasă sînt structurile:

  1. Oasele craniului

  2. Encefalul

  3. Ependima şi plexurile vasculare a ventriculilor cerebrali

Tipuri PG –ce de Cefalee:

  1. Vasculară

  2. Tensiune musculară

  3. Licvorodinamică

  4. Nevralgică

  5. Psihogenă

Tipul vascular de Cefalee

Este legat de diferite variante de distonie craniocerebrală art-venoasă. De obicei, aşa tip de distonie regională nu corelează cu indicii de bază a hemodinamicii sistematice.

Varianta arteriodilatatore (arteriohipotonică) a tipului vascular de C. → implică diminuarea tonusului arterelor craniocerebrale, ce duce la distensia lor excesivă de volumul sangvin pulsatil. În aşa fel, aşa zisă C. pulsativă nu este simptom a durerii vasculare în general, ci doar a variantei sale arteriodilatoare. Distensia vasculară excesivă a peretelui arterial hipotonic poate avea loc şi în condiţiile unei PA sistemice normale, dar mai des la ↑ acesteia. Dacă distensiei pulsaţiile excesive este supusă artera ţ-lor moi a capului (ex: a. temporalis ext.), atunci compresia digitală a trunchiului ei în reg. temporomandibulară (anterior de tragus), reduce durerea.

În unele cazuri, pierderea autoreglării vasculare se răspîndeşte şi pe anastomozele arterio-vasculare, care se dilată neadecvat şi atunci sîngele arterial, evitînd patul capilar, trece în vene. Tensiunea vasculară necaracteristică venelor adaugă la durere arterială pulsatilă şi componenta venoasă, necaracteristică pentru durerea venoasă pr-zisă.

Gradul extrem de hipotonie arterială este dilatarea arterială paretică (perderea autoreglării arterelor) , acompaniată de dereglarea permiabilităţii vasculare cu imbibiţia pl-că a acestuia (peretelui vascular) şi edem perivascular (cazul migrenei). În aşa condiţii amplitudenea pulsaţiilor scade şi cefalea poate pierde caracterul său pulsatil. El este înlocuit de o cefalee cu caracter surd, distensiv. La geneza acestei dureri participă substanţile algogene vasoneuroactive, care la dereglarea permiabilităţii pătrund împreună cu plasma în peretele vascular şi ţesutul perivascular.


Varianta Arteriospastică a tipului vascular de cefalee apare la “spasmarea” arterelor craniocerebrale. Din punct de vedere practic, “spasmarea arterială” reprezintă un aşa grad de creştere a tonusului arterial, care implică o ischemie discirculatorie şi hipoxică, care în aşa caz are un caracter surd şi se percepe ca o senzaţie de compresie, se asociază cu greaţă, vertij, dereglări vizuale (fosfene, scotom) – ca în cazul Aurei.


Varianta Venoasă a tipului vascular de cefalee nu este caracteristică Migrenei.


CEFALEEA

  1. Vasculară

  1. Primară (angiodistonică, funcţională, fără leziuni organice)

  1. Migrena: * fărp aura (comună)

* cu aură (asociată):

  • Oftalmică (clasică)

  • Hemiplegică

  • Afazică

  • Cerebeloasă

  • Vestibulară

  • Bazilară (sincopală)

  • Abdominală

* aură migrenoasă fără cefalee

* oftalmoplegică

* retinală

* forme rare de migrenă

  • M.de “week-end”

  • M.perimenstruală

  • M. bazilară

  • M. panică (vagetativă)

  • M. “tunet” (громоподобная)

  • M. facială (m. des dreaptă)

  • M. disociată

*M. complicată:

  • Starea de rău migrenos (Cefalee cronică cotidiană(CCC))

  • M. hemiplegică familiară

  • M. oftalmică

  • Ictus migrenos

  1. Cefalee de tensiune:* epizodică:

  • Asociată cu contractarea muşchilor pericranieni

  • Neasociată cu contractura mm. Pericranieni

*cronică:

  • Asociată cu contractarea mm. pericr.

  • Neasoc. cu contr. mm. pericr.

  1. Cefalea Cluster (Horton sndr.):* periodicitate instabilă:

  • Epizodică

  • Cronică:

Fără remisii de la debut

Dezvoltată din cea epizodică.

  1. Hemicrania paroxistică cronică

  2. Algie vasculară a feţei (durere facială atipică).

  3. Cefalei fără leziuni organice:

  • C. Idiopatică pulsatilă

  • C. De compresie

  • C. De frig (холодовая)

  • C. De efort fizic tip flasc

  • C. Orgazmică: - de excitare tip exploziv

  • C. Post-coitală tip postural

  1. Secundară (cu leziuni organice vasculare)

  1. Boală ischemică cerebrovasculară acută:

  • Atac ischemic Tranzitoriu (AIT)

  • Tromboembolie

  1. Hematom intra-cerebral:

  • Epidural

  • Subdural

  • Intra-cerebral

  1. Hemoragie subarahnoidiană

  2. Malformaţie vasculară integră:

  • Malformaţie arteriovenoasă

  • Anevrizmă sacciformă

  1. Arteriite:

  • Gigantocelulare

  • Alte arteriite sistemice

  • Arteriită primară intra-craniană

  1. Vasculite cerebrale

  2. Encefalopatie venoasă

  3. Sindrome carotidiene şi vertebro-bazilare:

* La disecţia AA-lor date

* În carotidite idiopatice

* Cefalei postendarteriectomice

* Tromboză venosă

* Hipertensie arterială:

  • În cazul răspuns la acţiune exogenă

  • În feocromocitom

  • În HTA malignă

  • În preeclampsie şi eclampsie

  1. Cefalei cauzate de alte leziuni vasculare.


  1. Licvorodinamică:

  1. Tip hipertensiv:

  • HIC benignă

  • Hidrocefalie cu HIC

  1. Tip hipotensiv:

  • Cefalei post-puncţionale

  • Cefalei în cazul fistulelor licvoriene

  1. Tip distensiv

  1. Musculară (de tensiune musculară):

  • Patologie extracraniană:

  • Patologia oaselor craniene

  • Patologia coloanei vertebrale

  • Patologia structurilor gîtului:

  1. Poţiunea cervicală a coloanei vertebrale

  2. Tendinită retrofaringiană

  • Patologie oculară:

  1. Glaucom acut

  2. Dereglăti de refracţie

  3. Heteroforii şi Heterotropii

  • Patologie ORL: → Sinusite etc.

  • Patologie dentară

  • Patologie articulaţiei termo-mandibulare

  1. Neuronală:

  1. Neuralgie persistentă a Nervi cranieni

  • Compresia sau distensia Nervi cranieni şi a ramurilor lor

  • Demielinizarea Nervilor cranieni:

  1. nevrită retrobulbară (optică)

  • Infarct a Nervilor cranieni:

  1. neuropatie diabetică

  • Inflamaţia Nervilor cranieni:

  1. Herpes Zoster

  2. Neuralgie cronică postherpetică

  • Sindrom Tolosa-Hunt (inflamaţia sinusului cavernos sau a fisurei orbitale superior)

  • Alte forme de durere persistentă în regiunea nervilor cranieni

  1. Neuralgia trigeminală:* indiopatică

  1. *simptomatică:

  • La compresia radiculei Nervului V

  • Afectare centrală a Nervului V

  1. Neuralgia nervului glosofaringian (IX): - idiopatică

  • simptomatică

  1. Neuralgia nervului intermediar (Wriberg)

  2. Neuralgia nervului faringian superior

  3. Neuralgia occipitală

  4. Cazuri de durere facială centrală şi cefalea centrală:

  • Anestezie dureroasă în regiunea feţei

  • Durere Talamică

  1. Alte dureri neurolgice

  1. Funcţională (Psihalgie):

  1. Nevroze şi stări nevrotice

  • Isterie

  • Obsesie

  • Fobie etc.

  1. Cerebrastenie

  2. Alte forme.

  1. Mixtă (forme deosebite):

  1. Post-traumatică:

  1. Cefalee post-traumatică acută

  • C. în traume craniene grele asociate cu simptomatologie neurologică de focal

  • C. în traume craniene uşoare fără smm-logie neurologică de focar.

  1. Cefalee post-traumatică cronică:

  • asociată cu traumă craniană grea cu / sau prezenţa smm-logiei neurologie


Случайные файлы

Файл
64363.rtf
101148.rtf
РПЗ.docx
54906.rtf
124663.rtf




Чтобы не видеть здесь видео-рекламу достаточно стать зарегистрированным пользователем.
Чтобы не видеть никакую рекламу на сайте, нужно стать VIP-пользователем.
Это можно сделать совершенно бесплатно. Читайте подробности тут.